logo
Decizii
  • Ultima Decizie 2013-12-05 16:55:52

    Decizie "Cu privire la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii privind publicarea unui articol pe pagina web Timpul.md"

    Examinând în şedinţa publică din 5 decembrie 2013 Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 820/35 din 12 noiembrie 2013, în care Consiliul de Presă este sesizat privind publicarea la 1 noiembrie 2013 pe pagina web www.timpul.md a articolului „Bombă! Parlamentul a numit un magistrat torţionar în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie” care nu ar corespunde adevărului şi ar aduce atingere considerabilă onoarei şi reputaţiei profesionale a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Liliana Catan,

    în prezenţa reprezentantului reclamatului,

    analizând articolul „BOMBĂ! PARLAMENTUL A NUMIT UN MAGISTRAT TORŢIONAR ÎN FUNCŢIA DE JUDECĂTOR LA CURTEA SUPREMA DE JUSTIŢIE”, plasat pe pagina web www.timpul.md[1],  

    luând act de răspunsul la notificarea Consiliului de Presă, semnat de domnul Constantin Tănase, în care se menţionează că articolul în cauză nu a fost scris de colaboratorii ziarului „Timpul”, ci a fost preluat de redacţie de pe blogul lui Mihai Pruteanu[2], acest fapt fiind indicat expres la sfârşitul articolului; de asemenea, sunt expuse argumentele care au determinat redacţia să preia acest articol de pe blog, decizia fiind bazată pe verificarea informaţiilor şi convingerea că ele corespund realităţii şi sunt de interes public major, iar „opinia publică este în drept să cunoască faptul că un judecător care a condamnat la comanda puterii o persoană la privaţiune de libertate, a fost numit în cea mai înaltă instanţă judiciară din stat” (citat din răspunsul redacţiei „Timpul”), cu trimitere la condamnarea ilegală a lui Valeriu Pasat de un complet de judecători, inclusiv judecătorul raportor Liliana Catan; în răspuns se mai menţionează că redacţia a încercat s-o contacteze pe doamna Liliana Catan pentru a obţine o reacţie, însă nu a reuşit, iar după publicarea articolului i s-a propus să beneficieze de dreptul la replică, însă propunerea nu a fost acceptată; totodată, redacţia îşi exprimă disponibilitatea de a publica replica doamnei Liliana Catan la articolul publicat şi actele judiciare doveditoare, fără a le comenta, 

    bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[3] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[4],

                  

    Consiliul de Presă din Republica Moldova

    adoptă următoarea decizie:

    1. Consiliul de Presă îi recomandă doamnei Liliana Catan să solicite redacţiei ziarului „Timpul” dreptul la replică în legătură cu acuzaţiile care i s-au adus în articolul republicat pe pagina web www.timpul.md, iar redacţiei – să ofere dreptul la replică în conformitate cu prevederile articolului 2.12 al Codului deontologic al jurnalistului (Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică. Dreptul la replică este asigurat doar dacă face referiri la fapte concrete din materialul vizat, are dimensiuni rezonabile, nu aduce acuzaţii împotriva unei terţe părţi şi este formulat în termeni decenţi).
    2. Consiliul de Presă atenţionează jurnaliştii şi instituţiile mass-media privind responsabilitatea deontologică pentru conţinutul republicat de pe blogurile unor persoane terţe. Instituţiilor mass-media li se recomandă să preia doar informaţii publicate pe blogurile, autorii cărora pot fi identificaţi, cu linkul direct la sursă, să plaseze materialele republicate de pe bloguri la rubricile de opinii, iar în cazul în care acestea conţin acuzaţii în adresa altor persoane, informaţiile trebuie verificate, iar persoanelor vizate să le fie asigurat dreptul la replică.
    3. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării.

                                                                                                                    

    Ludmila Andronic,

    preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

     

    mun. Chişinău, 5 decembrie 2013

Decizie "Cu privire la plângerea Redacţiei ziarului „SP” din municipiul Bălţi împotriva Agenţiei Informaţionale de Stat “Moldpres”

Consiliul de Presă constată încălcarea repetată de către Agenţia Informaţională de Stat „Moldpres” a prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova care stabilesc obligaţia respectării dreptului de autor şi condiţiile de preluare a materialelor jurnalistice (art. 2.4: Jurnalistul respectă dreptul de autor. Preluarea fără cost a materialelor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne, dar fără a depăşi jumătate din articolul sau ştirea preluată. În mod obligatoriu, în aceste cazuri, trebuie citată sursa şi autorul informaţiei, iar în cazul portalurilor informaţionale trebuie indicat şi linkul direct la sursă. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord încheiat cu deţinătorul drepturilor). Astfel, AIS „Moldpres” nu a citat sursa şi autorul informaţiilor preluate şi nu a indicat linkul direct la sursă. Utilizarea sintagmelor generale „cu trimitere la surse locale” şi „cu referire la presa din teritoriu” nu este suficientă, deoarece nu indică expres sursa informaţiilor preluate.

Decizie "Cu privire la autosesizarea în cazul reportajelor jurnalistice din sălile de terapie intensivă ale instituţiilor medicale"

Consiliul de Presă apreciază dorinţa jurnaliştilor şi a colectivelor redacţionale de a preveni accidentele casnice cu implicarea copiilor lăsaţi fără supraveghere, prin difuzarea unor materiale despre consecinţele care pot surveni în aceste situaţii. În acelaşi timp, profesioniştii media trebuie să trateze astfel de situaţii cu maximă responsabilitate, respectând dreptul la viaţă privată şi demnitate al copiilor victime ale accidentelor casnice. Rezoluţia 1003 (1993) „Cu privire la etica jurnalistică”[4], adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei prevede că „În exercitarea profesiunii de jurnalist, scopul nu scuză mijloacele”, ceea ce înseamnă că mijloacele utilizate de jurnalist pentru obţinerea unor scopuri nobile (în opinia jurnalistului) nu trebuie să intre în contradicţie nici cu caracterul moral al acestui scop, nici cu normele de etică şi conduită profesională general acceptate.

Consiliul de Presă constată că filmarea sau fotografierea pentru materiale jurnalistice a unor oameni aflaţi în stare gravă în sălile de terapie intensivă ale instituţiilor medicale contravine prevederilor Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolelor 4.1 (Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor), 4.5 (Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale (fotografii şi materiale video) şi 4.6 (Jurnalistul respectă intimitatea persoanelor şi cere permisiunea de a le fotografia/filma, cu excepţia cazului în care acestea se află într-un loc public).

Decizie "Cu privire la plângerea domnului Gheorghe Burduja împotriva Jurnal TV"

Consiliul de Presă constată că materialul „Poliţist bănuit de corupţie”, difuzat în emisiunea „Patrula Jurnal TV” la data de 26 ianuarie 2013, încalcă prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.8 (Jurnalistul îşi exprimă opiniile pe o bază factuală, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate) şi 4.9 (Jurnalistul respectă prezumţia de nevinovăţie şi consideră că orice persoană este nevinovată până la pronunţarea unei sentinţe definitive şi irevocabile împotriva sa). Astfel, maniera de prezentare a informaţiilor în acest material a fost dezechilbrată, titlul reportajului indică asupra calităţii de bănuit în comiterea faptelor de corupţie, deşi poliţistul nu are această calitate procesuală, iar expresiile utilizate “deocamdată nu dispun de probe pentru a iniţia o anchetă de serviciu”, “mai puţin sinceri s-au arătat vecinii poliţistului” ş.a. indică asupra intenţiei autorilor reportajului de a-l prezenta întro lumină nefavorabilă pe şeful poliţiei rutiere din Rezina, indiferent dacă există sau nu dovezi pentru acuzaţiile care i se aduc. Autorii reportajului nu au făcut demersuri pentru a verifica învinuirile de îmbogăţire ilicită, făcute de unele persoane anonime, deşi acuzaţiile care puteau fi uşor verificate la primărie sau la oficiul cadastral. În ansamblu, reportajul „Poliţist bănuit de corupţie” încalcă prezumţia de nevinovăţie a poliţistului Gh. Burduja, iar telespectatorilor li se inoculează convingerea că el este corrupt, pur şi simplu “deocamdată” nu există probe.

Decizia Fondatorilor Consiliului de Presă "Cu privire la contestaţia domnului Anatolie Vîntu împotriva deciziei Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Lilia Zaharia şi Asociaţiei Presei Independente (API)”

Se constată că în examinarea plângerii depusă de domnul Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Lilia Zaharia şi Asociaţiei Presei Independente (API), Consiliul de Presă din Republica Moldova a respectat procedura de examinare, stabilită de Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă.

Se constată că decizia Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Lilia Zaharia şi Asociaţiei Presei Independente (API)” este corectă şi argumentată de prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Se respinge ca neîntemeiată contestaţia domnului Anatolie Vîntu împotriva deciziei Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Lilia Zaharia şi Asociaţiei Presei Independente (API)”, iar decizia Consiliului de Presă se menţine integral.

Decizia Fondatorilor Consiliului de Presă "Cu privire la contestaţia domnului Anatolie Vîntu împotriva deciziei Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Liuba Maxim”

Se constată că în examinarea plângerii depusă de domnul Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Liuba Maxim, Consiliul de Presă din Republica Moldova a respectat procedura de examinare, stabilită de Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă.

Se constată că decizia Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Liuba Maxim” este corectă şi argumentată de prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Se respinge ca neîntemeiată contestaţia domnului Anatolie Vîntu împotriva deciziei Consiliului de Presă din 19 decembrie 2012 „Cu privire la plângerea domnului Anatolie Vîntu împotriva jurnalistei Liuba Maxim”, iar decizia Consiliului de Presă se menţine integral.

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?