logo

noutăţi

  • Consiliul de Presă a tipărit Codul deontologic al jurnalistului în versiune completată

    Consiliul de Presă a tipărit Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova în versiune completată, ediția bilingvă română-rusă, și îl va oferi redacțiilor, jurnaliștilor, facultăților de jurnalism și altor persoane/organizații interesate. De asemenea, au fost tipărite postere cu textul Codului deontologic al jurnalistului, iar instituțiile mass-media sunt încurajate să le afișeze în redacție.

    Codul deontologic al jurnalistului din R. Moldova a fost completat în mai 2019, după dezbateri și consultări publice desfășurate de Consiliul de Presă. Propunerile de completare au fost elaborate de un grup de experți naționali și internaționali ai organizației Freedom House, iar redacțiile, jurnaliștii, reprezentanții unor organizații neguvernamentale au transmis propuneri de îmbunătățire a normelor deontologice și au participat la dezbaterea acestora.

  • Consiliul de Presă a elaborat un îndrumar cu bune practici aplicate de redacțiile din Republica Moldova

    Consiliul de Presă a publicat un îndrumar cu bune practici în gestionarea activităţilor redacţiei și interacţiunea cu publicul, aplicate în ultimii doi ani de instituții mass-media din Republica Moldova și care merită să fie preluate de alte redacții.

    Exemplele de bune practici sunt explicate și comentate de managerii redacțiilor. Mold-street.md, de exemplu, își publică documentul de proprietate și are propriul Cod de etică și integritate, TV8 are un document de conduită în alegeri, Agora.md și Unimedia.info aplică instrumente de raportare a greșelilor, Ziarul de GardăNewsmaker.md sau RISE.md prezintă cititorilor rapoarte anuale despre activitatea sa, dar și despre finanțatori, iar grupul de presă Realitatea include obligații deontologice în fișele de post ale reporterilor.

  • A fost publicat Codul deontologic al jurnalistului în versiune completată

    Consiliul de Presă din Republica Moldova a publicat pe pagina sa electronică Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova în versiune completată. Propunerile de completare a Codului au fost elaborate de un grup de experți naționali și internaționali ai organizației Freedom House și consultate cu profesioniștii din domeniul mass-media, reprezentanții asociațiilor obștești, alte persoane și organizații interesate.

    Versiunea completată a Codului deontologic al jurnalistului are în total 89 de articole, structurate în 7 capitole și un preambul în care sunt formulate valorile profesiei de jurnalist. Monitorizarea aplicării Codului şi examinarea încălcării prevederilor lui revin Consiliului de Presă din Republica Moldova, care emite decizii de constatare și face recomandări.  

  • Consiliul de Presă a tipărit Codul deontologic al jurnalistului în versiune completată

    citeşte mai mult
  • Consiliul de Presă a elaborat un îndrumar cu bune practici aplicate de redacțiile din Republica Moldova

    citeşte mai mult
  • A fost publicat Codul deontologic al jurnalistului în versiune completată

    citeşte mai mult

Decizii

  • Decizie ”Cu privire la examinarea autosesizării în cazul emisiunii „Vorbeşte Moldova” („Părinte, te iubesc!”) de la postul de televiziune Prime TV, ediţia din 15 şi 16 aprilie 2019”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea sesizării domnului Ion Corcodel”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii domnului Viorel Prisăcari împotriva portalurilor Agora.md, Diez.md, Unimedia.info”

    citeşte mai mult
  • Decizie ”Cu privire la examinarea autosesizării în cazul emisiunii „Vorbeşte Moldova” („Părinte, te iubesc!”) de la postul de televiziune Prime TV, ediţia din 15 şi 16 aprilie 2019”

    Consiliul de Presă constată că în emisiunea „Vorbeşte Moldova” cu genericul „Părinte, te iubesc!”, difuzată de postul de televiziune Prime TV la 15 şi 16 aprilie 2019, au fost încălcate grav drepturile copilului, prin expunerea publică a unei minore victimă a unui abuz sexual, neglijarea prevederilor deontologice şi legale care obligă instituţiile mass-media să protejeze identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă, prezentarea unor detalii senzaţionale din viaţa privată a persoanelor şi exploatarea situaţiei lor vulnerabile în scop comercial. Astfel, analiza emisiunii arătă că autorii nu au urmărit să informeze publicul despre abuzul sexual comis asupra unui copil şi consecinţele unei asemenea fapte, ci să realizeze un program-spectacol, cu scopul de a genera audienţă. Realizatorii nu au protejat efectiv identitatea minorei abuzate – cu toate că numele ei a fost ascuns, prin prezența în studio a părinților şi a bunicii, fata poate fi uşor identificată. Totodată, postul TV a profitat de starea de vulnerabilitate a persoanelor implicate şi le-a prezentat în ipostaze jenante, demne de milă, forţându-le să divulge detalii traumatizante din viaţa privată, lezându-le astfel demnitatea.

  • Decizie ”Cu privire la examinarea sesizării domnului Ion Corcodel”

    Respectând şi protejând dreptul şi libertatea editorială a redacţiilor de a reflecta temele de interes public, inclusiv cazurile de abuzuri sau încălcare a legislaţiei cu implicarea atât a persoanelor publice, cât şi a persoanelor private, Consiliul de Presă recomandă redacţiilor site-urilor/portalurilor Apropomagazin.md, Timpul.md, Zdg.md, Radioorhei.info să examineze cu atenţie solicitarea şi argumentele domnului Ion Corcodel privind excluderea/redactarea ştirilor active de pe site-uri, inclusiv a textelor care îl vizează personal şi a fotografiilor care îl reprezintă în contextul unei urmăriri penale de sub care el a fost scos.

  • Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii domnului Viorel Prisăcari împotriva portalurilor Agora.md, Diez.md, Unimedia.info”

    În temeiul prevederilor Regulamentului de activitate a Consiliului de Presă, articolul 18 (Persoanele care au depus plângere în adresa Consiliului privind încălcarea normelor deontologice de către mass-media/jurnalişti îşi exprimă angajamentul să nu atace în instanţa de judecată problema care constituie subiectul plângerii depuse la Consiliu, până la adoptarea unei decizii de către Consiliu pe marginea plângerii respective) şi articolul 23 (Consiliul nu înregistrează şi nu examinează plângeri care: (...) c) ţine de un litigiu aflat în proces de judecată), Consiliul de Presă respinge examinarea plângerii domnului Viorel Prisăcari, deoarece această plângere deja constituie obiectul unui litigiu juridiar, prin expedierea la redacţiile reclamate a unor cereri prealabile în conformitate cu prevederile Legii nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare; astfel, etapa la care putea interveni Consiliul de Presă în calitate de structură de autoreglementare jurnalistică, a fost omisă.

  • APEL PUBLIC AL CONSILIULUI DE PRESĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

    Doamnei Maia BĂNĂRESCU, Avocatului Poporului pentru drepturile copilului
    Domnului Dragoș VICOL, Președintelui Consiliul Audiovizualului
     
    Stimată doamnă Avocat al Poporului pentru drepturile copilului, 
    Stimare domnule Președinte al Consiliului Audiovizualului,
     
    Consiliul de Presă din Republica Moldova vă adresează acest apel public cu solicitarea să interveniți pentru a descuraja și sancționa încălcările drepturilor copilului în emisiunea „Vorbește Moldova”, difuzată la postul de televiziune Prime TV.
    La 15 și 16 aprilie 2019, postul de televiziune Prime TV a difuzat, la o oră de maximă audiență, câte o ediție a emisiunii în format de talk-show „Vorbește Moldova”, întitulată „Părinte, te iubesc!”. Subiectul emisiunii a vizat istoria unei fete, acum în vârstă de 14 ani, care a fost abuzată sexual de tatăl vitreg (concubinul mamei), începând de la vârsta de 11 ani.
    În cele două ediții ale emisiunii, realizatorii au comis abateri grave de la normele deontologice și de la cele legale, și nu au protejat efectiv identitatea minorei abuzate. Cu toate că numele ei a fost ascuns, prin prezența în studio a părinților și a bunicii, fata poate fi ușor identificată. Aceasta constituie o încălcare a Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[1], care prevede că „Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori” (p. 4.13). Încălcarea a fost constatată de Consiliul de Presă la ședința publică din 26 aprilie 2019.
  • Apel către jurnaliști și instituțiile mass-media privind reflectarea mediatică a tragediilor

    Consiliul de Presă le reamintește reporterilor și redactorilor că standardele profesionale și Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova intrezic furnizarea către public a detaliilor morbide ale crimelor, accidentelor sau catastrofelor naturale. Imaginile video sau fotografiile de la locul accidentelor, chiar dacă sunt procesate electronic, pot fi publicate doar dacă fără aceste imagini publicului nu îi va fi clar ce s-a întâmplat. Totodată, publicarea imaginilor cu corpuri neînsuflețite în prim-plan, inclusiv a cadavrelor desfigurate și însângerate, este strict restricționată și descurajată.

    Consiliul de Presă recomandă instituțiilor mass-media care au publicat astfel de imagini video și fotografii să le retragă de pe platformele online pe care le gestionează și să se limiteze la plasarea unor fotografii și/sau video cu planuri generale, în care nu apar detalii morbide și secvențe ce pot șoca sau afecta emoțional publicul.

  • APEL PUBLIC AL CONSILIULUI DE PRESĂ DIN REPUBLICA MOLDOVA

    citeşte mai mult
  • Apel către jurnaliști și instituțiile mass-media privind reflectarea mediatică a tragediilor

    citeşte mai mult