O știre profesionistă trebuie să fie bine documentată şi să nu conțină etichetări, iar dacă e vorba de un conflict, neapărat trebuie să conțină și părerea persoanelor acuzate. Cazurile de încălcare a prevederilor deontologice pot fi semnalate Consiliului de Presă, constituit pentru a promova jurnalismul de calitate. Despre drepturile și obligațiile jurnaliștilor, dar și ale consumatorilor de media, s-a discutat în cadrul unor dezbateri desfășurate la Anenii Noi, cu participarea Alinei Țurcanu, membră a Consiliului de Presă și a lui Petru Macovei, secretarul Consiliului.

Petru Macovei le-a explicat celor prezenți că jurnaliştii au misiunea de a servi interesului public, anume pentru asta legea le oferă multe drepturi: ”Însă jurnaliștii au şi multe drepturi obligații, iar noi spunem că libertatea fără responsabiltate nu există. În afara obligației de a verifica informațiile înainte de a le publica şi a oferi opinia persoanei direct vizate în articol sau reportaj, profesioniştii media nu trebuie să-şi prezinte propriile opinii drept fapte. Din păcate, asta se întâmplă foarte des la noi. Fiţi atenţi: dacă vedeți o informație dintr-o singură sursă s-ar putea ca cei care v-o transmit să urmărească scopul de a vă manipula. Lucrurile trebuie să fie foarte clare, iar faptele trebui separate de opinii. Nu trebuie să mințim publicul”.

Alina Țurcanu le-a vorbit participanţilor despre obligaţia deontologică a jurnaliştilor de a promova şi a proteja drepturile omului, inclusiv dreptul la viața privată. ”Jurnaliștii trebuie să fie corecți cu toată lumea, să reflecteze obiectiv și să nu dea etichete, iar despre viața privată a persoanelor să scrie doar atunci când prezintă interes public sau încalcă dreptul altor persoane. Din păcate, de multe ori chiar poliția încalcă dreptul la viața privată al omului, difuzând presei imagini cu persoane în stare de ebrietate sau victime ale unor accidente grave, iar jurnaliștii, în goană după vizualizări, nu au grijă să protejeze identitatea persoanelor. Știrile despre sinucideri nu pot fi publicate fără explicaţii ale unor specialişti psihologi şi fără a proteja victima şi apropiaţii acesteia, informaţiile care prezintă nuduri sau ale imagini care pot prejudicia imaginea unei persoane private nu ar trebui difuzate public”, a subliniat membra Consiliului de Presă.
Participanții la Clubul de discuții au analizat mai multe cazuri de încălcare a Codului deontologic al jurnalistului și au aflat cum își pot apăra drepturile dacă acestea sunt încălcate de mass-media. ”Sunt câteva posibilități în astfel de cazuri – le cerem jurnaliștilor să-și corecteze greșeala; depunem o plângere la Consiliul de Presă sau la Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) sau ne adresăm în instanța de judecată”, a menționat Petru Macovei, explicând care este modalitatea de depunere a plângerilor și care sunt competențele Consiliului de Presă și ale CCA.
La rândul lor, cei prezenți în sală au adresat întrebări, dorind să afle în special cum sunt sancționați jurnaliștii care încalcă prevederile Codului deontologic. De asemenea, consumatorii de media din Anenii Noi și-au expus părerea asupra modului în care unii jurnaliști își fac meseria. ”Eu unul reușesc să văd ce se ascunde după paravanul unor știri, dar sunt oameni care nu înțeleg și cred tot ce văd. Noi avem cadru legal bun, dar acesta nu întotdeauna se aplică. Jurnaliștii trebuie sancționați dur când încalcă regulile ca să fie mai atenți și să reflecte adevărul. Sunt știri care ne influențează negativ, de exemplu, cazuri de suicid la copii, îmi pare că așa aproape că sunt încurajaţi şi alţii...”, consideră Zinaida Iordăchescu. ”Jurnaliștii fug după vizualizări și dacă ar scoate toate știrile negative din program, ar rămâne doar informații seci, care nu le-ar aduce audiență”, crede Rodica Melnic.
Clubul de discuții la tema eticii și a responsabilității jurnaliștilor face parte dintr-un șir de activități care urmăresc scopul de a informa consumatorii de media despre drepturile lor și de a-i familiariza cu rolul și misiunea Consiliului de Presă ca structură de autoreglementare jurnalistică.
Clubul de discuții a fost organizat de Consiliul de Presă în calitate de partener al Internews și Freedom House în cadrul proiectului „Mass-media în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova (MEDIA-M), finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Proiectul MEDIA-M își propune să promoveze dezvoltarea unei prese independente și profesioniste în Moldova, oferindu-le cetățenilor acces la o diversitate de perspective și contribuind la formarea unui_sector media mai rezistent la presiuni politice și financiare.
Noutăți recente
ULTIMELE TREI ZILE pentru înregistrare la Forumul Mass-Media 2025
citeste mai multCine vine la Forum? Evenimente speciale: Discuții despre declinul presei regionale, lansarea „CĂRȚII NEGRE 2025” și premierea celor mai bune investigații jurnalistice
citeste mai multCine vine la Forum? ATELIERE: Promovarea pe rețele, utilizarea instrumentelor de inteligență artificială și acțiuni de protecție împotriva atacurilor online
citeste mai multSondaj
Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?