Examinând în şedinţa[1] din 19 iunie 2020 sesizarea, semnată de domnul Oleg Crudu, directorul IMSP SCM „Sfânta Treime”, şi de doamna Rodica Gramma, reprezentanta Republicii Moldova la Comitetul de Bioetică al Consiliului Europei, în care se solicită аnаlizа, din perspectiva respectării principiilor etice, a materialului „Scrisoarea care bulversează: „Oamenii mor nu de Covid, ci din cauza unui sistem medical putred”. Istoria unei familii din Chişinău”, publicat de portalul Realitatea.md ре data de 29 mаi 2020. Reclamanţii consideră că, la publicarea materialului, au fost încălcate mai multe prevederi ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv (afirmaţii din sesizarea depusă la Consiliul de Presă): titlul induce în eroare şi manipulează publicul; autorii nu au respectat normele deontologice de a elucida faptele în mod imparţial, de a pune la îndoială şi a verifica orice informaţie colectată; a face o distincţie clară dintre fapte şi opinii şi a nu prezenta opiniile drept fapte; publicarea unei opinii negative fără oferirea dreptului la replică celor acuzaţi; instigarea la ură împotriva lucrătorilor medicali şi stigmatizarea acestora. Totodată, reclamanţii consideră că solicitarea din partea redacţiei a datelor de contact ale medicilor implicaţi „reprezintă un abuz al statutului social al jurnalistului”,
examinând răspunsul la notificarea Consiliului de Presă în acest caz, semnat de doamna Elena Putregai, redactoră-şefă a Grupului de presă „Realitatea”, în care redacţia îşi declară solidaritatea cu medicii şi lucrătorii medicali, implicaţi în salvarea vieţilor omeneşti în perioada pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului de tip nou. Totodată, redacţia informează că (citate din răspunsul la notificarea Consiliului de Presă): „am decis să publicăm scrisoarea parvenită la adresa redacţiei, bazându-ne nu doar pe interesul publicului, ci şi pe elucidarea unor lacune ale sistemului medical”; „titlul articolului conţine citatul autoarei care ne-a trimis scrisoarea şi exprimă direct posibila consecinţă a lacunei din sistem”; „am verificat din surse deschise dacă documentele sunt autentice care ne-au fost prezentate, pe lângă cele făcute publice”; „am pus la îndoială informaţia, atunci când am decis să nu dăm numele medicilor acuzaţi de familie, cu intenţia de a solicita reacţia conducerii Spitalului”; „am respectat prezumţia nevinovăţiei”; „în ziua în care a fost publicat articolul, vineri, 29 mai 2020, am solicitat reacţia Spitalului prin intermediul Serviciului de presă, care ne-a spus că: „se efectuează anchetarea internă a cazului”; „am publicat poziţia Spitalului vizat în cel mai scurt timp, tot luni, 1 iunie, cu actualizarea articolului la care se referă”; „cât despre faptul că au fost solicitate numerele de telefoane ale medicilor implicaţi, considerăm că nu am făcut abuz de statutul social în procesul de colectare a informaţiei, în contextul în care medicii activează în cadrul unei instituţii medicale municipale”,
analizând articolul „Scrisoarea care bulversează: „Oamenii mor nu de Covid, ci din cauza unui sistem medical putred”. Istoria unei familii din Chişinău”[2], publicat de portalul Realitatea.md ре data de 29 mаi 2020,
în prezenţa reclamanţilor Oleg Crudu şi Rodica Gramma, care şi-au reiterat acuzaţiile, remarcând că titlul articolului dă o apreciere întregului sistem medical în baza unor afirmaţii neverificate, scrisoarea publicată prezintă opinia unei persoane terţe în raport cu cea vizată nemijlocit în material, prezentată ca un fapt, iar jurnaliştii nu au făcut niciun efort de verificare înainte de publicare. Reclamanţii au răspuns la întrebările de concretizare ale membrilor Consiliului de Presă,
în prezenţa reprezentanţilor redacţiei reclamate: Dumitru Țîra, fondator al Grupului de presă „Realitatea”, şi Elena Putregai, redactoră-şefă, care au respins acuzaţiile, argumentând că redacţia a solicitat opinia administraţiei spitalului, care însă a făcut referire la o postare pe Facebook a Rodicăi Gramma, pe care redacţia o consideră „oarecum instigatoare”, articolul a fost publicat deoarece jurnaliştii au identificat că Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecţiei Sociale nu are un protocol în cazurile de urgenţă a persoanelor suspecte de COVID-19, iar redacţia nu a avut intenţia de a atenta la independenţa profesională a medicilor atunci când a vrut să discute direct cu aceştia, ci doar să le solicite opinia în legătură cu cele descrise în scrisoare. Reprezentanţii redacţiei reclamate au răspuns la întrebările de concretizare ale membrilor Consiliului de Presă,
bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[3] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[4],
Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:
Viorica Zaharia,
preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova
mun. Chişinău, Republica Moldova
nr. 01 din 19 iunie 2020
[1] Ședința Consiliului de Presă a avut loc în regim online, în condițiile stării de urgență în sănătatea publică, declarată în Republica Moldova în legătură cu pandemia de COVID-19
Noutăți recente
JOI, 28 MARTIE 2024, VA AVEA LOC ȘEDINȚA CONSILIULUI DE PRESĂ
citeste mai multMIERCURI, 21 FEBRUARIE 2024, VA AVEA LOC ȘEDINȚA CONSILIULUI DE PRESĂ
citeste mai multREZOLUŢIA FORUMULUI MASS-MEDIA DIN REPUBLICA MOLDOVA 2023
citeste mai multSondaj
Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?