logo
Decizii
  • Ultima Decizie 2016-08-23 23:01:39

    Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii doamnei Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, împotriva portalurilor Publika.md şi Realitatea.md”

    Examinând în şedinţa publică din 23 august 2016 plângerea doamnei Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, împotriva portalurilor informaţionale www.publika.md şi www.realitatea.md, în care se solicită evaluarea corespunderii normelor deontologiei profesionale jurnalistice a ştirilor „Maia Sandu se opune semnării Acordului cu FMI. Reacţia lui Pavel Filip”, difuzată la postul Publika TV şi plasată sub formă de text şi video pe site-ul www.publika.md la 14 iulie 2016, şi „Maia Sandu nu vrea semnarea unui Acord cu FMI şi face un apel către partidele opoziţie. Pavel Filip a reacţionat DUR: ‎Este iresponsabil şi cinic faţă de cetăţeni”, publicată sub formă de text pe site-ul www.realitatea.md la 14 iulie 2016, în care se spune că ştirile denaturează o declaraţie făcută prin intermediul unei scrisori deschise către Fondul Monetar Internaţional, titlurile ştirilor transmit o informaţie falsă, iar în text se conţin afirmaţii şi interpretări eronate şi distorsionate care au generat dezinformarea opiniei publice,

    analizând ştirile „Maia Sandu se opune semnării Acordului cu FMI. Reacţia lui Pavel Filip”[1], publicată pe site-ul www.publika.md şi „Maia Sandu nu vrea semnarea unui Acord cu FMI şi face un apel către partidele opoziţie. Pavel Filip a reacţionat DUR: ‎Este iresponsabil şi cinic faţă de cetăţeni”[2], publicată pe site-ul www.realitatea.md,    

    luând act de faptul că deţinătoarea site-ului www.publika.md compania General Media Grup SRL nu a răspuns la notificarea nr. 01/08 din 02 august 2016, prin care Consiliul de Presă a solicitat să-şi expună opinia/poziţia în legătură cu acuzaţiile din plângere,

    examinând răspunsul Grupului Realitatea, semnat de domnul Dumitru Ţîra, director general, la notificarea transmisă de Secretariatul Consiliului de Presă pe acest caz, în care Grupul Realitatea solicită încetarea procedurii de examinare a sesizării cu respingerea pretenţiilor; plângerea este calificată ca nefondată şi o modalitate de intimidare şi influenţare a politicii editoriale a redacţiei; redacţia îşi exprimă nedumerirea privind acceptarea spre examinare de către Consiliul de Presă a plângerii preşedintei Partidului Acţiune şi Solidaritate, considerând că acest lucru contravine statutului Consiliului de Presă,

    bazându-se pe prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova[3] şi pe Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă[4],

                  

    Consiliul de Presă din Republica Moldova adoptă următoarea decizie:

    1. Consiliul de Presă reiterează că una din obligaţiile statutare ale Consiliului de Presă o constituie examinarea plângerilor care se referă la activitatea editorială a instituţiilor mass-media şi a jurnaliştilor din R. Moldova, iar consumatorii de produse mass-media, indiferent de apartenenţa şi calitatea lor politică, socială sau de altă natură, au dreptul să depună plângeri şi să obţină un răspuns din partea Consiliului de Presă privind corespunderea materialelor jurnalistice în care ei sunt vizaţi direct criteriilor stabilite de Codul deontologic al jurnalistului. La fel ca şi alţi consumatori de produse mass-media, politicienii şi liderii de partid pot depune plângeri, iar Consiliul de Presă le poate examina, cu condiţia că reclamanţii sunt vizaţi direct în materialele jurnalistice contestate, iar plângerea a fost depusă în termenele regulamentare.  
    2. Consiliul de Presă constată că în ştirea „Maia Sandu se opune semnării Acordului cu FMI. Reacţia lui Pavel Filip”, publicată pe site-ul www.publika.md la 14 iulie 2016, au fost încălcate prevederile deontologice de prezentare a informaţiilor într-o manieră onestă şi echilibrată şi de atribuire a citatelor cu acurateţe, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.3 (Jurnalistul atribuie citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate) şi 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte). Astfel, în ştire a fost distorsionat parţial mesajul scrisorii deschise, adresată de Maia Sandu Fondului Monetar Internaţional (FMI) la 14 iulie 2016, afirmându-se că „Maia Sandu a făcut un apel către partidele de opoziţie şi cele proruse...”, pentru ca ulterior să se menţioneze că „nu este prima oară când fostul ministru se alătură partidelor de orientare proestică”, pe când în textul original al scrisorii deschise către FMI[5] se face apel către partidele de opoziţie şi organizaţiile societăţii civile.
    3. În cazul ştirii publicate pe site-ul www.realitatea.md, Consiliul de Presă nu a constatat încălcări ale prevederilor deontologice.
    4. Consiliul de Presă face apel către jurnalişti să respecte normele deontologice de atribuire a citatelor cu acurateţe şi îndeamnă instituţiile mass-media să prezinte informaţia onest, fără interpretări eronate, inclusiv în titlurile materialelor jurnalistice.
    5. Decizia poate fi contestată la fondatorii Consiliului de Presă în termen de 20 de zile din ziua comunicării.

     

    Ludmila Andronic,

    preşedinta Consiliului de Presă din R. Moldova

     

    mun. Chişinău, Republica Moldova

    nr. 02 din 23 august 2016

     

     

Decizie ”Cu privire la examinarea plângerii plângerii asociaţiilor obşteşti „CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie”, „Alianţa ONG-urilor active în domeniul protecţiei sociale a copilului” şi a sesizării Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei împotriva postului de televiziune Accent TV”

Consiliul de Presă apreciază eforturile postului de televiziune Accent TV în relatarea situaţiei copiilor străzii şi în atenţionarea factorilor de decizie asupra acestei probleme sociale de interes public. Totodată, Consiliul de Presă atenţionează asupra responsabilităţilor deontologice speciale ale jurnaliştilor în cazurile care vizează copiii implicaţi în evenimente şi situaţii cu conotaţie negativă sau care sunt victime ale unor evenimente de acest fel, reamintind şi despre obligaţiunile legale în acest sens, prevăzute de Legea cu privire la protecţia copiilor împotriva impactului negativ al informaţiei[6] nr. 30 din 07.03.2013.  

Consiliul de Presă constată că în reportajele din ciclul «БЕСПРИЗОРНИКИ», difuzate la postul Accent TV şi publicate pe site-ul www.a-tv.md la 28 iulie 2016, au fost încălcate prevederile deontologice de protecţie a copiilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă şi de protecţie a surselor de informaţie, inclusiv articolele 4.13 (Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor) şi 3.1 (Jurnalistul protejează identitatea surselor, inclusiv în faţa instanţei de judecată, procurorilor, poliţiştilor şi altor organe de drept. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie a jurnalistului). Astfel, în reportaje nu a fost asigurată protecţia efectivă a identităţii copiilor prezentaţi întro situaţie cu conotaţie negativă evidentă; din reportaj reiese că nu a fost protejată nici identitatea sursei care le-a indicat jurnaliştilor unde locuiesc copiii străzii.

Decizie ”Cu privire la examinarea demersului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Hotărârii CSM din 07 iunie 2016 „Cu privire la demersul preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, referitor la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale a membrilor CSM şi a întregului sistem judecătoresc”

Consiliul de Presă consideră că folosirea sarcasmului, a ironiei şi a altor forme de exprimare hiperbolizată în emisiunile satitice şi de pamflet care abordează probleme de interes public este compatibilă cu exerciţiul libertăţii de exprimare şi nu încalcă deontologia profesională jurnalistică. Consiliul de Presă reaminteşte că în hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului care au vizat cazuri similare, satira este definită ca „o formă de exprimare artistică şi de comentariu social care, prin particularităţile inerente ale exagerării şi distorsiunii realităţii, urmăresc, în mod firesc, să provoace şi să agite spiritele”[5]. Totodată, judecătorii şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi supuşi unor critici mai aspre decât persoanele private pentru acţiunile lor în calitate oficială.

Consiliul de Presă recomandă postului de televiziune Jurnal TV să îmbunătăţească calitatea limbajului emisiunilor satirice şi de autor, pentru a nu depăşi limitele exagerării admisibile a exprimării artistice şi a comentariului social.

Decizie "Cu privire la examinarea autosesizării în cazul publicării unui articol care încalcă normele deontologice jurnalistice de documentare şi prezentare a informaţiei şi ar putea instiga la ură interetnică"

Consiliul de Presă constată că în articolul «Жительницу Кишинева избили в поликлинике за то, что она говорила на русском!», publicat la rubrica «Общество» pe portalul Kp.md la 16 iulie 2016 şi în ziarul «КП в Молдове» la 18 iulie 2016, au fost încălcate prevederile deontologice de acurateţe în prezentarea informaţiilor, verificarea faptelor, separarea faptelor de opinii, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice), 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte). Astfel, informaţia a fost prezentată dezechilibrat, dintro singură sursă şi fără a fi verificată, iar autorul a făcut afirmaţii generalizatoare fără acoperire factuală şi în baza unui caz pe care nu l-a documentat în momentul publicării, prezentându-şi propriile opinii subiective drept fapte. În articolul «Подробности избиения жительницы Кишинева за то, что она говорила на русском: «Он плюнул ей в лицо, а потом кинулся в драку!», publicat la rubrica «Общество» pe portalul Kp.md la 20 iulie 2016, de asemenea au fost încalcate normele deontologice de prezentare echilibrată a informaţiei bine documentate şi de distincţie clară a faptelor de opinii.

Consiliul de Presă constată utilizarea în articolul «Жительницу Кишинева избили в поликлинике за то, что она говорила на русском!», care relatează o situaţie controversată de conflict, a unei fotografii din arhivă în care sunt suprinşi oameni care nu au nicio legătură/implicare în situaţia descrisă, ceea ce încalcă drepturile persoanelor din imagine, prezentându-le într-un context negativ clar.

Consiliul de Presă consideră că modul de prezentare de către redacţia ziarului «КП в Молдове» a acestui presupus incident vine în contradicţie cu obligaţia deontologică a jurnalistului de a prezenta realitatea fără a o distorsiona, exercitându-şi profesia în scopul servirii interesului public, şi ar putea avea ca efect instigarea la ură interetnică în Republica Moldova.

Consiliul de Presă recomandă redacţiei ziarului «КП в Молдове» să evite abordări editoriale unilaterale în reflectarea subiectelor sensibile şi să asigure documentarea temeinică şi din surse diferite, înainte de publicare, a cazurilor relatate.

Consiliul de Presă recomandă redacţiei ziarului «КП в Молдове» să excludă din articolul publicat pe site fotografia în care sunt surpinşi oameni care nu au legătură cu cazul descris şi să ia măsuri editoriale pentru a asigura echilibrul şi echidistanţa editorială a reflectării situaţiei respective.

Sondaj

Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?