Consiliul de Presă din Republica Moldova este membru al
Reţelei organizaţiilor de autoreglementare media din
ţările membre ale Parteneriatul Estic şi Federaţia Rusă şi al
Alianţei Europene a Consiliilor de Presă Independente (AIPCE)
Sortare dupa data
Sondaj
Poliția a publicat o secvență de 3,5 minute de la reconstituirea unui dublu omor, în care bănuitul povestește în detalii cum a comis crima. Multe instituții media au preluat ”filmul” integral.Au procedat corect sau au greșit?
Ultima stire
Consiliul de Presă le solicită jurnaliștilor să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid
Consiliul de Presă le solicită jurnaliștilor să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid și să evite mediatizarea inadecvată a acestor tragedii. La ședința din 31 iulie, examinând o sesizare a Svetlanei Tătaru privind reflectarea în presă a unui suicid, membrii Consiliului au subliniat importanța asumării de către instituțiile mass-media a bunelor practici jurnalistice în acest domeniu, transmite IPN. Sesizarea a fost depusă la Consiliul de Presă după publicarea mai multor știri despre cazul adolescentei din raionul Anenii Noi care s-ar fi sinucis din cauza notei de la examenul de bacalaureat. Autoarea sesizării a cerut analiza sub aspect deontologic a materialelor la această temă, publicate de site-urile Sputnik.md, VoceaBasarabiei.md și Publika.md, iar la propunerea unor membri ai Consiliului, a fost analizată și o știre la aceeași temă, publicată de Jurnal.md. În urma examinării sesizării, membrii Consiliului de Presă nu au constatat încălcări evidente ale Codului Deontologic în aceste știri, însă au remarcat, în unele cazuri, o abordare superficială a cazului. „Din păcate, sinuciderile sunt reflectate foarte des și deseori neprofesionist, mai mult, unii jurnaliști răspândesc nejustificat tot felul de speculații despre victimele sau posibilele cauze ale suicidului”, a spus Ludmila Andronic, membră a Consiliului de Presă. Un exemplu în acest sens...
Apel către jurnaliști și instituțiile mass-media privind reflectarea mediatică a tragediilor
Consiliul de Presă le reamintește reporterilor și redactorilor că standardele profesionale și Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova intrezic furnizarea către public a detaliilor morbide ale crimelor, accidentelor sau catastrofelor naturale. Imaginile video sau fotografiile de la locul accidentelor, chiar dacă sunt procesate electronic, pot fi publicate doar dacă fără aceste imagini publicului nu îi va fi clar ce s-a întâmplat. Totodată, publicarea imaginilor cu corpuri neînsuflețite în prim-plan, inclusiv a cadavrelor desfigurate și însângerate, este strict restricționată și descurajată.
Consiliul de Presă recomandă instituțiilor mass-media care au publicat astfel de imagini video și fotografii să le retragă de pe platformele online pe care le gestionează și să se limiteze la plasarea unor fotografii și/sau video cu planuri generale, în care nu apar detalii morbide și secvențe ce pot șoca sau afecta emoțional publicul.
Conflictul de interese în activitatea jurnaliștilor. Ghid practic
Publicarea investigației jurnaliștilor de la Rise Project despre presupuse fraude cu fonduri caritabile și modul în care alți reporteri și publicații au reacționat la anchetă a încins spiritele comunității jurnalistice din Republica Moldova. Au oare jurnaliștii voie să plece în documentare pe cheltuiala celor despre care trebuie să relateze? Oare resursele financiare reduse ale companiilor de media nu sunt o piedică chiar în calea bunei informări a publicului? Este declarația sponsorului că nu se va amesteca în conținutul editorial suficientă pentru a asigura credibilitatea materialului jurnalistic?
Toate aceste întrebări repun în discuție chestiunea conflictului de interese în care se poate afla jurnalistul. Aceleași dileme stau și în fața bloggerilor sau a "jurnaliștilor-cetățeni", iar recomandările de mai jos le sunt în egală măsură utile.
Reflectarea în presă a cazurilor de viol, hărțuire sexuală și acțiuni violente cu caracter sexual. Recomandări pentru jurnaliști
„Violul este violență, nu "sex". Să scrii despre abuzul sexual înseamnă să găsești nu doar limbajul corect, dar și contextul și sensibilitatea de a comunica despre o traumă care este în același timp o chestiune profund personală, dar și o problemă de politică publică; actuală dar în același timp transmisă prin veacuri de stigmă, tăcere și suprimare. Relatarea despre cazurile de violență sexuală necesită o sensibilitate etică specială, abilități de intervievare și cunoștințe despre victime, abuzatori, legislație și psihologie”. Aceste cuvinte reprezintă motto-ul activității unui proiect al Universității din Columbia care își propune să promoveze reflectarea corectă în presă a subiectelor despre viol, abuz sexual și hărțuire sexuală. Media din Occident și SUA pune accent, în mod firesc, pe protecția victimei și pe respectarea intimității și demnității nu doar prin ascunderea identității, dar prin întreg modul de a acționa: intervievarea, redactarea textului, plasarea în context etc.