Mai multe posturi de televiziune și portaluri de știri din Republica Moldova au difuzat, la 4 și 5 noiembrie 2017, o știre despre agresiunea fizică și un presupus viol comise de către un grup de persoane asupra unei fete de 16 ani în raionul Ialoveni. Imaginile filmate cu telefonul mobil (a căror proveniență instituțiile media au trecut-o sub tăcere) conțineau scene explicite de violență, chiar dacă fețele protagoniștilor au fost blurate. În imagini au fost surprinse scene în care o persoană, în cazul dat, minoră, a fost supusă unui tratament degradant și umilitor, care îi afectează demnitatea umană.

În afară de faptul că maniera în care a fost prezentat acest caz de abuz contravine normelor deontologiei profesionale jurnalistice și standardelor de calitate în domeniu, aceasta poate afecta emoțional atât copiii, cât și adulții. Imaginile video au fost difuzate inclusiv în orele de zi. Legea cu privire la protecția copiilor împotriva impactului negativ al informației[1] interzice difuzarea, de către mijloacele de informare în masă (Art. 5), în intervalul orar 6.00 - 23.00, a materialelor care prezintă „a) violenţă fizică, psihică sau de limbaj în mod repetat; b) scene de sex, de limbaj sau de comportament obscen; c) persoane în ipostaze degradante”.

Consiliul de Presă din Republica Moldova face apel către toate instituțiile media care au ales să reflecte în materialele lor acest caz de abuz, să relateze faptele cu maximă atenție și responsabilitate, pentru a nu dăuna victimei abuzului și a proteja consumatorii de presă.

Totodată, Consiliul de Presă recomandă jurnaliștilor și instituțiilor mass-media:

- să excludă abordarea senzaționalistă, în care sunt scoase în evidență acțiunile violente și îndreptate spre umilirea persoanei, în detrimentul informării corecte și complete a publicului;

- să nu difuzeze imagini și să nu relateze detalii care afectează demnitatea umană (a victimei);

- să țină cont de interesul superior al copilului-victimă a abuzurilor;

- să apeleze la Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, la ghidurile de bune practici în domeniu și la psihologi, specialiști în protecția drepturilor copilului sau experți media - atunci când au dileme legate de mediatizarea cazului.