Jurnaliştii moldoveni recunosc că respectă normele lor etice doar parţial. Motivul – politizarea excesivă a mass-media şi împărţirea ziariştilor în tabere diametral opuse, iar pe „timp de război” regulile sfinte ale meseriei sunt uneori date uitării. O altă problemă a jurnaliştilor e goana după senzaţii. În febra „cursei”, normele etice sunt uneori călcate în picioare. În final, au de suferit consumatorii de presă. Mai mult, eroii articolelor şi reportajelor pot deveni volens-nolens „victime” ale muncii ziaristice. Asta din cauza incompetenţei sau relei voinţe ale jurnaliştilor. Dacă  consideră că i-au fost lezate onoarea şi demnitatea, consumatorul de media din R. Moldova are o singură soluţie – să se adreseze justiţiei. Un proces de judecată este sinonimul timpului, banilor şi nervilor pierduţi atât pentru cetăţeanul nemulţumit, cât şi pentru mass-media. Chiar nu există o altă soluţie? Ba da! În multe state din Occident deja de zeci de ani activează cu succes aşa-numitele consilii de presă sau consilii etice care mediază în termeni reduşi (timp de două-trei luni) conflictele dintre cititori şi mijloacele de informare în masă. Membrii consiliilor de presă sunt în egală măsură reprezentanţii publicului larg şi ai breslei (în unele ţări, cititorii deţin majoritatea în consiliu). Prin urmare, plângerile cetăţenilor sunt examinate obiectiv, iar ziariştii care calcă strâmb sunt admonestaţi public (dacă nu acceptă benevol să-şi repare greşeala). În toamna anului curent, un consiliu de presă după modelul occidental ar putea fi creat şi în R. Moldova, ideea fiind promovată de Asociaţia Presei Independente (API) şi susţinută de alte organizaţii neguvernamentale. Care e utilitatea consiliului de presă? Cititorii nu vor mai plăti bani grei unui avocat ca să-i reprezinte într-un proces împotriva ziarului X sau Y şi nu vor pierde timp pentru a participa la şedinţele de judecată. De regulă, un proces de acest fel durează cel puţin un an, timp în care opinia publică uită despre învinuirile mincinoase care au fost aduse eroului unii articol. Pe de altă parte, ziarele nu vor mai pierde bani şi timp pentru a participa la procesele de judecată istovitoare, nu-şi vor întrerupe procesul de creaţie şi nu vor mai trăi cu teama că conturile bancare ar putea fi puse sub sechestru la cererea reclamantului (în istoria presei moldoveneşti am avut astfel de cazuri). Neînţelegerile dintre cititor şi ziar vor fi soluţionare rapid şi obiectiv de Consiliul de presă care va fi un promotor al jurnalismului de calitate. Potrivit statisticilor, în perioada 2006-2009 instanţele de judecată din R. Moldova au examinat circa 1000 de cauze civile privind apărarea onoarei şi demnităţii persoanei, iar fiecare al cincilea dosar viza un jurnalist sau un ziar, post de radio sau TV. Dacă în R. Moldova încă acum trei ani ar fi fost creat un consiliu de presă, atunci, probabil, numărul acestor dosare ar fi fost mult mai mic.   Valentina Baciu  Articol publicat în cadrul proiectului „Consiliul de Presă în R. Moldova”, implementat de API cu suportul Fundaţiei Eurasia, Reprezentanţa în Moldova, din sursele Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionala (USAID) şi ale Ministerului Afacerilor Externe al Olandei.