Instituțiile de media nu se pot autofinanța, iar conținutul calitativ nu întotdeauna asigură profit. Sunt doar câteva afirmații enunțate în cadrul unei mese rotunde la care au participat manageri de presă, jurnaliști și reprezentanți ai organizațiilor de media. Participanții au discutat despre normele deontologice și modul în care respectarea acestora afectează sau nu profitabilitatea instituțiilor media. Evenimentul a fost organizat de Consiliul de Presă din R. Moldova.   

”Nu cred că în Republica Moldova presa scrisă se poate autofinanța, mai ales că nu există atâția consumatori. Cred în presa online și asta explică succesul nostru și al portalurilor lansate. Noi publicăm aceeași informație care se dă la TV, dar cu costuri mult mai reduse. Costurile de întreținere a redacției sare peste 120 de mii de lei, cu condiția că efectuăm cheltuieli minime. Donațiile, granturile, proiectele speciale și abonamentele sunt soluțiile pentru ca redacțiile să reziste. Evităm știrile de kankan și încercăm să producem știri care să aducă vizualizări prin alte metode decât senzația și scandalul, folosind, de exemplu, video și foto de calitate”, a explicat  Dumitru Ciorici, co-fondatorul portalului Agora.md. Colegul său, Tudor Darie a confirmat cele spuse de Dumitru menționând că pentru a obține profit, redacția portalului a decis să se axeze pe calitatea conținutului și nu doar pe numărul de vizualizări. ”Piața de publicitate este foarte mică și mereu trebuie să gândim strategii ca să ne acoperim cheltuielile. Noi nu plasăm materiale comerciale care contravin politicii editoriale. Nu acceptăm articole sau bannere care atacă alte instituții sau persoane”, a menționat acesta.

Dumitru Țîra, proprietarul și administratorul grupului de presă Realitatea, consideră că ”vânzările înseamnă cantitate, nu calitate. Piața noastră de publicitate este foarte mică și nu asigură existența instituțiilor media pentru că majoritatea banilor revin agențiilor de publicitate”. Totodată, acesta s-a referit și la calitatea conținutului difuzat de media, menționând că ”avem nevoie de o piață a produsului autohton, care va impune televiziunile locale să creeze conținut autohton și va provoca apariția unor case de producție. Iar Codul deontologic ar trebui completat cu reguli de preluare a conținutului. Din acest considerent, ar trebui să ne ocupăm și de studenții facultăților de jurnalism pentru a fi mai pregătiți”, a punctat Dumitru Țîra.

Despre portalurile de nișă, Elena Cioina, directoarea portalului E-sanatate.md, spune că acestea nu aduc suficiente vizualizări încât să atragă oferte de publicitate. ”Chiar dacă ai conținut de calitate, agenții economici nu dau publicitate dacă conținutul nu coincide cu interesele lor sau critică instituțiile cu care aceștia colaborează. Ne salvează campaniile și ONG-ul cu care lucrăm. Unele articole ajung în spațiul românesc și atunci ne sporesc mult vizualizările. Portalurile de nișă nu aduc vizualizări. Trei mii de accesări pentru noi reprezintă un număr mare”.

Cristina Aramă, manageră a portalului #Diez.md, a precizat că evită știrile cu conținut de senzație sau cu mesaje negative. ”Un plus al redacției este că în echipă sunt mulți tineri entuziaști pe care îi încurajăm să se implice cât mai activ. Dar, din lipsă de resurse umane și financiare, o persoană poate avea mai multe responsabilități, ceea ce nu înseamnă și calitate, de multe ori.