Jurnaliști, experți media și reprezentanți ai Consiliului Audiovizualului au discutat în cadrul unei mese rotunde despre deontologia jurnalistică în perioada campaniilor electorale. Participanții la discuții au prezentat exemple de încălcare a deontologiei de către jurnaliști în reflectarea alegerilor, dar au oferit și soluții, și exemple de bune practici din țară și de peste hotare. Evenimentul a fost organizat de Consiliul de Presă.​

„În mai puțin de două săptămâni vom avea alegeri parlamentare, campania electorală este tensionată, iar societatea este divizată. În aceste condiții, rolul mass-media este unul crucial. Oricât de dificilă ar fi o campanie electorală, pentru jurnaliști este important să aleagă deontologia jurnalistică pentru că asta va permite breslei să reziste, iar interesul public să prevaleze”, a precizat Petru Macovei, secretarul Consiliului de Presă.

Viorica Zaharia, președinta în exercițiu a Consiliului de Presă, s-a referit la bunele practici jurnalistice în campaniile electorale, prezentând unele soluții editoriale pentru echilibrarea materialelor jurnalistice. „În timpul campaniilor, concurenții electorali organizează tot felul de evenimente, pe care jurnaliștii le reflectă, iar ulterior apar în rapoartele de monitorizare că ar favoriza acel candidat, din moment ce relatează frecvent despre activitățile respectivului candidat. O redacție din Bălți a găsit o soluție pentru astfel de situații, menționând în știre și despre alți candidați, încercând astfel să mențină un echilibru editorial. Astfel, consumatorul care citește știrea, înțelege că acesta nu este singurul candidat care vine să „fericească poporul” și mai sunt și alți 12 candidați. Întotdeauna există soluții pentru a echilibra informația”, a spus V. Zaharia.

Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), a făcut o trecere în revistă a modului în care mass-media audiovizuală reflectă campania electorală, pornind de la rezultatele rapoartelor de monitorizare efectuate de CJI și API și publicate săptămânal. „Observăm aceleași tendințe ca și în campaniile din 2014 sau 2016. Există un grup de media care favorizează anumiți candidați electorali prin tonalitate, prin sursele incluse în știre sau prin omiterea unor aspecte ce i-ar putea pune pe respectivii concurenți într-o lumină proastă, și avem alt grup de media care reușește să rămână independente și să aibă o abordare echidistantă, fără să favorizeze anumiți candidați electorali”.

Aneta Gonța, lectoră la Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Stat, a prezentate exemple de bune practici internaționale, subliniind responsabilitatea radiodifuzorilor publici pentru reflectarea obiectivă a campaniilor electorale. Experta a citat regulamente de mediatizare a campaniilor electorale din Marea Britanie, Belgia, Finlanda, Suedia: „În mediatizarea sondajelor și a exit poll-urilor din ziua alegerilor, în majoritatea țărilor există restricții. La BBC, de exemplu, un buletin de știri nu poate începe cu rezultatele unui sondaj care exprimă intenția de vot a cetățenilor. În Suedia nu sunt restricții, dar compania publică de televiziune are un regulament intern de care se conduce pentru a nu încălca codul deontologic atunci când reflectă campaniile electorale, iar sondajele nu sunt prezentate ca o decizie finală a electoratului”.

Prezenți la eveniment, mai mulți jurnaliști și redactori au explicat cum reușesc să asigure un conținut echilibrat și neutru al știrilor. „Echipa noastră este diversă din punct de vedere al etniilor, vârstei, preferințelor politice, dar atunci când scriem știri nu ținem cont de preferințele noastre politice, ci de regulamentul nostru intern, unde sunt specificate clar misiunea, valorile și principiile după care ne conducem, buna documentare și oferirea dreptului la replică fiind obligatorii”, a precizat Evghenii Șolari, redactorul departamentului politic al portalului Newsmaker.md. „La Agora, publicitatea și conținutul editorial sunt clar delimitate și faptul că avem publicitate electorală plătită nu înseamnă că nu scriem știri critice la adresa candidaților care plătesc publicitatea”, a precizat Victoria Dumbravă, editoră-șefă la portalul Agora.md. Un caz aparte îl prezintă redacția săptămânalului de investigații „Ziarul de Gardă” care a decis să nu accepte publicitate electorală în această campanie electorală, publicând și o declarație în acest sens. ”A fost o decizie mult discutată și bine gândită, deși mulți experți ne recomandă să acceptăm publicitatea politică. Am avut multe oferte publicitare în ajun de campanie dar am decis să le refuzăm pe toate și să scriem critic și echilibrat despre orice candidat, pentru ca cititorii să fie corect informați. Astfel, am obținut mai multă libertate și ne-am debarasat de orice urmă de autocenzură. Coincidență sau nu, în luna februarie am obținut 300 de abonamente noi la ziar, ceea ce este o cifră mare pentru noi și am primit multe mesaje de susținere de la cititorii noștri”, a punctat Aneta Grosu, redactoră-șefă la ”Ziarul de Gardă”.  

Dragoș Vicol, președintele Consiliului Audiovizualului a dat asigurări că autoritatea de reglementare pe care o conduce monitorizează instituțiile media, încurajând un echilibru al calității conținutului mediatic. ”Nu vrem să venim cu sancțiuni drastice doar de dragul sancționării. Am reușit să obținem consilierea unor experți internaționali care ne-au ajutat să îmbunătățim metodologia de monitorizare a mass-media, iar până la alegeri vom examina rezultatele a două rapoarte de monitorizare”.

Masa rotundă a fost organizată în cadrul unui proiect de suport instituțional pentru Consiliul de Presă din R. Moldova, finanțat de Fundaţia Est-Europeană, din resursele acordate de Guvernul Suediei.