Platforma online www.MediaForum.md lansează şase îndrumare pentru jurnaliști, care conțin recomandări și soluții oferite de experți privind unele probleme ce pot apărea în activitatea profesională jurnalistică. Îndrumarele au fost realizate de către experți media, experți în comunicare și juriști, în baza webinarelor și consultațiilor online desfăşurate pe parcursul ultimelor trei luni pe platforma profesioniștilor media Mediaforum.md.

Îndrumarul „Instrumente de identificare a subiectelor de interes public”, semnat de Eugenia Pogor, jurnalista postului de radio Europa Liberă, le oferă tinerilor profesioniști media sfaturi cum să aleagă un subiect original, cum și unde să găsească eroi pentru reportaje interesante, dar și cum să abordeze de o manieră atractivă temele „bătătorite”. Eugenia a făcut trimitere atât la sfaturile practice din manualele de jurnalism, cât și la propria experiență de autoare de documentare TV. „Din păcate, articolele făcute de pe reţele sociale au inundat online-ul moldovenesc şi multe dintre ele nu au nicio valoare informativă (ce pantofi a afişat o prezentatoare TV, cum arată o cântăreaţă în costum de baie şi ce telefon i-a cumpărat iubitul alteia). Sunt scrise de jurnalişti de birou care, de cele mai multe ori, fac copy-paste la o postare, nu se obosesc să verifice o declaraţie sau un fapt, să caute replica celui vizat, în cazul unei acuzaţii, şi nici nu-şi pun întrebări cât de util este un astfel de material. Totuşi, folosite cu discernământ şi dezvoltate, informaţiile pescuite de pe Facebook pot deveni subiecte de presă bune (un grup de internauţi adună bani pentru restaurarea unui monument istoric, mai mulţi părinţi protestează împotriva reducerii indemnizaţiei pentru creşterea copilului, un cineast moldovean a fost premiat la un prestigios festival internaţional de film). După felul în care sunt selectate şi prezentate acestea, putem face diferenţa dintre presa „quality” (de calitate) şi cea galbenă (de tabloid)”, scrie Eugenia Pogor.
„Filmările în zone private pentru subiectele de interes public” este îndrumarul semnat de experta în legislație media Olivia Pîrțac. La solicitarea jurnaliștilor, Olivia a explicat interferențele dintre dreptul la proprietate privată, la viața intimă, la propria imagine și dreptul la libera exprimare. „Problematica interferenţei dreptului la libera exprimare cu alte drepturi ale persoanei a fost de nenumărate ori subiect de examinare pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi aceasta a impus standardele clarificatoare, cele care ne ajută astăzi să luăm o decizie sau alta în condiţiile în care conflictul dintre drepturi este evident şi legislaţia naţională nu îl rezolvă într-o măsură suficientă şi adecvată”, notează Olivia Pîrțac. Ea le-a recomandat jurnaliștilor să obțină consimţământul de a o filma atunci când e vorba de zone private, însă a accentuat că „în lipsa unui consimțământ prealabil, se pot face filmări şi fotografieri, dacă se urmăreşte interesul public şi se acţionează cu bună credință”. 
În îndrumarul „Comunicarea jurnaliștilor cu instituțiile publice - sfaturi practice”, jurnalistul și specialistul în comunicare Igor Volnițchi a oferit soluții la diferite situații raportate de jurnaliști referitoare la accesul la informație sau comportamentul unor comunicatori din serviciile de presă ale instituțiilor publice. „Nu există nicio scuză pentru comunicatorii care tratează diferențiat presa. Ei își fac și lor un deserviciu, dar și presei pe care o favorizează, deoarece o pun în lumina proastă de presă comodă. Poate că și se încearcă astfel penalizarea jurnaliștilor incomozi, dar efectul este exact invers”, scrie Igor Vonițchi cu referire la cazurile în care unele instituții au jurnaliști „preferați”, iar pe alții îi consideră „indezirabili”. Igor Volnițchi s-a referit și la misiunea complicată a comunicatorilor de a-și împăca atât șeful, cât și presa: „Din păcate, comunicatorii sunt direct dependenți de șefii lor, iar aceasta îi face vulnerabili în activitatea pe care o desfășoară. Prea puțini comunicatori avem care înțeleg că ei sunt nu în serviciul șefului lor, ci al societății”.
„Cum protejăm imaginea copiilor în subiectele jurnalistice cu conotație negativă - aspecte deontologice” este titlul altui îndrumar, lansat de MediaForum.md. Lucrarea a fost realizată de jurnalista şi preşedinta Consiliului de Presă Viorica Zaharia. Autoarea a explicat principalele prevederi ale legislației care obligă jurnaliștii să respecte anumite reguli atunci când scriu despre copii-victime sau martori ai infracțiunilor, accidentelor sau altor situații traumatizante și a analizat împreună cu participanții la consultația online diferite cazuri în care au fost implicați jurnaliști din R. Moldova în ultimii doi ani: „În general, specialiștii recomandă evitarea intervievării copiilor victime sau martori la abuzuri. Le divulgăm identitatea numai în cazurile în care acest lucru este în interesul superior al copilului, adică o facem pentru a-l proteja de un abuz sau, de exemplu, atunci când copilul este căutat. De asemenea, când avem acordul părinților sau al tutorilor pentru divulgarea identității. Dar, atenție! Uneori părinții pot să nu-și dea seama că divulgând identitatea copilului, îi pot face un rău, adică îl pot expune la discriminare sau la noi abuzuri. De aceea jurnaliștii sunt chemați să cântărească foarte bine urmările care pot surveni în urma divulgării identității”.
Îndrumarul semnat de avocata Tatiana Puiu abordează subiectul filmărilor cu o cameră ascunsă. Întitulată „Aspecte legale ale filmărilor cu o cameră ascunsă”, lucrarea conține explicații ale diferitelor puncte din legislație referitoare la comportamentul persoanelor care practică filmările sau înregistrările audio pe ascuns, indiferent dacă acestea sunt jurnaliști sau persoane fără vreun statut. „Camerele ascunse pot fi folosite legitim în jurnalismul de investigaţie cu condiţia ca materialul ulterior publicat să reflecte un subiect de interes general, iar informaţiile răspândite să fie de interes public”, a formulat Tatiana Puiu practic, definiția, folosirii camerei ascunse. 
„De ce fact checking-ul a devenit o necesitate a zilei?”. Liviu Avram, jurnalist din România, editor-șef adjunct al cotidianului „Adevărul”, a răspuns la această întrebare în discuțiile cu jurnaliștii moldoveni în cadrul unui webinar cu același titlu. Prin exemple din presa românească, Liviu Avram a arătat că în perioada actuală, când în mass-media există suficient conținut fals sau semi-adevărat, jurnaliștii sunt obligați să verifice faptele și să demaște autorii materialelor false sau manipulatoare. „Multe instituţii de presă nu mai slujesc interesul public, ci slujesc agenda și interesul patronului. Eu nu spun să faci anchetă împotriva propriului patron. Dacă l-ai prins cu ceva, îţi dai demisia, te duci în altă parte și faci anchetă. Dar atâta vreme cât primul tău client nu mai este publicul, ci patronul, e normal că ajungi la asemenea anomalii”, a scris Liviu Avram cu referire la regresul presei în misiunea de a trata subiecte de interes public.

Toate îndrumarele pot fi găsite în format electronic pe pagina webwww.MediaForum.md, la rubrica „Profesionalizare media”, subrubrica „Ghiduri de profesionalizare”, 
link direct: http://mediaforum.md/ro/page/ghiduri-de-profesionalizare

Platforma online pentru profesioniştii media www.MediaForum.md este editată de Consiliul de Presă din Republica Moldova.

Instruirile la distanţă pentru jurnalişti se desfăşoară în cadrul proiectului „Stimularea gândirii critice, promovarea metodelor alternative de profesionalizare şi stimularea jurnalismului etic pe platforma online a profesioniştilor mass-mediawww.MediaForum.md”, implementat cu susţinerea Programului Mass-Media al Fundației Soros-Moldova.