Consiliul de Presă constată că opiniile exprimate în cadrul emisiunii de autor „Mai pe scurt” din 21 octombrie 2011, întitulată „Sforile lui Plahotniuc”, exprimă judecăţi de valoare ale autorului privind activitatea bloggerului Roman Mihăeş, pornind de la informaţii pe care, de bună credinţă, le consideră adevărate. În acelaşi timp, Consiliul de Presă confirmă că orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică (Codul deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, articolul 2.12).

În baza celor menţionate în punctul 2 al prezentei Decizii, Consiliul de Presă îi recomandă bloggerului Roman Mihăeş să solicite postului de televiziune Jurnal TV dreptul la replică în conformitate cu prevederile art. 2.12 al Codului deontologic al jurnalistului, iar postului de televiziune Jurnal TV – să ofere acest drept în cazul în care va fi solicitat.

Se constată că, prin plasarea materialului „Face haz de italieni! Vezi cum un moldovean îşi învaţă prietenii să înjure Dacia Chişinău”, site-ul www.protv.md a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 1.2: Jurnalistul îşi exercită profesia în scopul servirii interesului public (...); articolul 2.1: Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată (...); articolul 2.2: Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect şi 4.1: Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor).

Se constată că limbajul şi expresiile licenţioase, exprimate în materialul contestat nu corespund normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică şi sunt de natură să lezeze onoarea, demnitatea şi reputaţia FC „Dacia Chişinău”, iar procesarea tehnică a coloanei sonore din înregistrarea video nu a fost suficientă.

În baza dovezilor şi a argumentelor de ordin tehnic prezentate de Jurnal TV, Consiliul de Presă constată că investigaţiile jurnalistice care au dus la publicarea în aceeaşi zi a articolului „Uite asta e casa lui Zubco” în „Ziarul de Gardă” şi a reportajului „Sus în deal... e o casă” la Jurnal TV, au fost efectuate în paralel de către echipe de jurnalişti ale instituţiilor mass-media indicate.

În baza celor menţionate în punctul 1 al prezentei Decizii, Consiliul de Presă constată că, în acest caz, postul de televiziune Jurnal TV nu a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova privind indicarea sursei informaţiilor şi respectarea dreptului de autor.

Se recomandă reclamantului să solicite Redacţiei ziarului „Jurnal de Chişinău” acordarea dreptului la replică în condiţiile stipulate în art. 2.12 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Se constată că postul de televiziune Jurnal TV a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului (articolele 4.13 şi 4.14) privind protecţia identităţii minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă şi protejarea interesului superior al minorului.

Consiliul de Presă cere Jurnal TV să retragă reportajul „Alcoolul i-a luat minţile” din Internet sau să modifice reportajul în aşa fel încât să nu fie posibilă identificarea victimei minore.

Se constată că în cazul plângerii Aliona Berdila versus Cornelia Cozonac, Consiliul de Presă nu are competenţă de decizie, deoarece reţelele de socializare nu sunt instituţii mass-media, corespunzător, ele nu cad sub incidenţa Codului deontologic al jurnalistului.

Consiliul de Presă face apel către jurnaliştii din Republica Moldova să nu admită situaţiile de conflict de interese în activitatea lor profesională, inclusiv în comunicarea şi documentarea subiectelor jurnalistice prin intermediul reţelelor de socializare.

Se constată că, prin plasarea pe pagina electronică a materialului „O femeie a fost lovită MORTAL pe trotuar de un BMW. IMAGINI ŞOCANTE” (23 iunie 2011), postul de televiziune PRO TV Chişinău a încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 4.1: Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţă privată şi demnitate al persoanelor; articolul 4.5: Jurnalistul nu furnizează publicului detaliile morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau detaliile privind tehnicile suicidare. Aceleaşi reguli se aplică şi materialelor vizuale/fotografii, materiale video).

Se constată că Redacţia ziarului „Nord info” şi autorul articolului „Роллер рулит! …”, publicat la 3 iunie 2011, au încălcat prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 2.2: Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect; articolul 2.7: Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte; articolele 2.12 şi 2.13: Jurnalistul respectă principiul potrivit căruia orice persoană vizată direct într-un material are dreptul la replică (...) Replica se publică în cel mai scurt timp, de preferinţă în condiţii similare cu materialul jurnalistic la care se referă). De asemenea, autorul articolului nu a ţinut cont de esenţa capitolului 5 al Codului Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, prin care jurnaliştii sunt obligaţi să evite situaţiile de conflict de interese.

Se constată că, prin plasarea imaginilor video la ştirea „ATENŢIE! IMAGINI ŞOCANTE: Un politician şi-a zburat creierii în direct”, portalul www.jurnal.md a încălcat bunele practici ale jurnalismului responsabil şi prevederile deontologice care nu permit difuzarea detaliilor morbide ale crimelor, accidentelor şi catastrofelor naturale sau a detaliilor privind tehnicile suicidare.

Se constată că în buletinul de ştiri „Primele Ştiri”, difuzat de postul de televiziune TV Prime la data de 10 ianuarie 2011 şi în ştirea „Martor la violenţele din aprilie 2009: Mă băteau pe spate şi pe burtă. Cineva a strigat să nu ne mai bată pentru că unul este deja mort” (fluxul Agenţiei de presă „Info-Prim Neo”, 11 ianuarie 2011) au fost încălcat bunele practici ale jurnalismului responsabil şi prevederile Codului principiilor de etică profesională (Codul deontologic) al jurnalistului din Republica Moldova (articolul 11: (...) Jurnalistul se va abţine de a indica numele victimei şi de a publica materiale care ar conduce la stabilirea identităţii acesteia). Astfel, cu toate că victima şi avocatul său au cerut presei să nu-i divulge numele, în ştirile respective ea a fost nominalizată, oferindu-se şi alte detalii care pot duce la identificarea ei, fapt care i-a provocat suferinţe şi discomfort psihologic.