Consiliul de Presă reiterează obligaţia deontologică a jurnaliştilor şi instituţiilor mass-media de a promova şi a apăra drepturile omului, inclusiv dreptul oricărei persoane la un proces de judecată corect, indiferent de gravitatea faptei pe care se presupune că ar fi comis-o. Instituţiile mass-media nu trebuie să promoveze acţiunile de tratament degradant în raport cu infractori sau presupuşi infractori, fiecare faptă contrară legislaţiei urmând să fie investigată şi pedepsită în cadrul legal. Consiliul de Presă solicită jurnaliştilor şi instituţiilor mass-media să nu promoveze activitatea grupurilor de cetăţeni care recurg la acţiuni de hărţuire şi tratament degradant la limita linşajului public al presupuşilor infractori, ci să ceară investigarea presupuselor infracţiuni de către structurile de drept şi să monitorizeze activitatea acestora.

Consiliul de Presă constată că, prin difuzarea imaginilor care prezintă scene de tratament umilitor şi degradant în raport cu un presupus infractor şi publicarea informaţiilor care duc la identificarea persoanei vizate, inclusiv indicarea numelui şi a locului lui de muncă, portalurile informaţionale www.moldova.org şi www.hotnews.md, parţial şi Postul de televiziune REN TV Moldova, au încălcat principiul prezumţiei nevinovăţiei, dreptul la un act de justiţie corect şi dreptul la demnitate, prevăzute de articolele 4.1 şi 4.9 ale Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova.

Consiliul de Presă solicită portalulului informaţional www.hotnews.md şi Postului de televiziune REN TV Moldova să ia măsuri editoriale de corectare a încălcărilor deontologice prin retragerea materialelor sau redactarea acestora.

Consiliul de Presă salută iniţiativa jurnaliştilor şi a postului de televiziune Publika TV de a sensibiliza opinia publică în legătură cu pericolul unor boli sociale, cum ar fi tuberculoza (TBC) şi de a analiza cauzele apariţiei acestora. Totodată, Consiliul de Presă atenţionează asupra inadmisibilităţii dezvăluirii datelor personale ale bolnavilor, în special ale copiilor bolnavi, şi asupra obligaţiei deontologice a jurnaliştilor de a acţiona în interesul superior al copilului.

Consiliul de Presă constată că, prin prezentarea în reportajul „Caz de tuberculoză la Scumpia” a unor detalii care duc la dezvăluirea identităţii minorei diagnosticate cu TBC, inclusiv vârsta, numele şi prenumele mamei, imaginile care prezintă casa în care locuieşte familia minorei, postul de televiziune Publika TV a încălcat prevederile articolului 4.13 al Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova („4.13 Jurnalistul protejează identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri etc.), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile trebuie modificate, pentru protejarea identităţii minorilor”).

Consiliul de Presă solicită postului de televiziune Publika TV să evite pe viitor difuzarea detaliilor care pot duce la identificarea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă şi să reediteze materialul plasat pe pagina online pentru a face imposibilă identificarea minorei diagnosticate cu tuberculoză.

Consiliul de Presă constată că în articolele „Зачем сирот отдают иностранцам, если и на родине есть хорошие условия проживания?”, publicat pe pagina web a ziarului „Аргументы и факты в Молдове” şi “Детки в клетке”, publicat pe pagina web „Пульс дня”, ambele materiale fiind semnate de Olga Antonova, au fost încălcate prevederile Codului deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, inclusiv articolele 2.1 (Jurnalistul prezintă informaţiile într-o manieră onestă, echilibrată şi numai după ce a făcut demersuri pentru verificarea lor), 2.2 (Jurnalistul solicită opinia tuturor părţilor relevante pentru subiect), 2.5 (Jurnalistul verifică, de regulă, informaţiile din două surse independente una de alta. Jurnalistul publică doar informaţiile despre care, în urma verificărilor, are convingerea că sunt veridice) şi 2.7 (Jurnalistul face o distincţie clară între fapte şi opinii şi nu-şi prezintă propriile opinii drept fapte). Autoarea articolelor a prezentat informaţia dezechilibrat şi unilateral, nu a solicitat opinia/poziţia autorităţii tutelare, a prezentat propriile opinii drept fapte şi a distorsionat realitatea prin supoziţii fără o bază factuală.

Consiliul de Presă solicită publicaţiilor „Аргументы и факты в Молдове” şi „Пульс дня” să redacteze textele articolelor plasate pe paginile sale web, excluzând elementele de dezechilibru editorial.

Consiliul de Presă recomandă publicaţiilor „Аргументы и факты в Молдове” şi „Пульс дня” să revină la subiectul relatat, prezentând echilibrat toate părţile implicate, aşa cum prevăd normele deontologice şi bunele practici jurnalistice.

Consiliul de Presă constată că, în acest caz, procurorul interimar al raionului Glodeni domnul Pavel Cebotari a depus pe 20 ianuarie 2014 o cerere prealabilă, adresată Redacţiei săptămânalului „Ziarul de Gardă”, prin care solicită dezminţirea informaţiei, scuze oficiale şi compensarea prejudiciului moral cauzat de „Ziarul de Gardă”. Astfel, domnul Pavel Cebotari a decis să recurgă la procedura legală de examinare a unor cazuri de presupusă defăimare, prevăzută de Legea nr. 64 din 23.04.2010 cu privire la libertatea de exprimare[5].

În conformitate cu prevederile capitolului V „Plângerile privind publicarea materialelor jurnalistice cu încălcarea normelor deontologice jurnalistice” din Regulamentul de activitate a Consiliului de Presă, care stipulează că nu pot fi înregistrate şi examinate plângeri care ţin de un litigiu aflat în proces de judecată (punctul 23 c) al Regulamentului), Consiliul de Presă îşi declină competenţa de examinare a plângerii colectivului Procuraturii raionului Glodeni împotriva săptămânalului de investigaţii „Ziarul de Gardă”, pe motiv că persoana vizată în articolul „Procuror moşier, cu „sarai” în coasta „Pădurii Domneşti”, ascunzându-şi identitatea” a pornit procedura legală de examinare, iar Consiliul de Presă este o structură de autoreglementare jurnalistică şi de mediere a conflictelor, corespunzător, examinează doar plângerile care nu au intrat în procedura legală prevăzută în aceste cazuri.